- rectilíniu
- adj. m. [-niu pron. -nìu], f. rectilínie (sil. -ni-e); pl. m. şi f. rectilínii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
rectilíniu
Look at other dictionaries:
rectiliniu — RECTILÍNIU, IE, rectilinii, adj. (mat.; despre o mişcare) Care este în linie dreaptă. ♢ (Despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. Unghi rectiliniu = unghi egal cu nouăzeci de grade. – Din fr. rectiligne. Trimis de IoanSoleriu … Dicționar Român
linear — lineár ( rectiliniu , mat.) adj. m. (sil. ne ar), pl. lineári; f. sg. lineáră, pl. lineáre Trimis de siveco, 06.10.2006. Sursa: Dicţionar ortografic LINEÁR lineară (lineari, lineare) 1) (despre mişcare) Care se desfăşoară în linie dreaptă;… … Dicționar Român
liniar — LINEÁR, Ă adj. v. liniar. Trimis de cornel, 22.02.2008. Sursa: DEX 98 LINIÁR, Ă, liniari, e, adj. 1. Care este în formă de linie dreaptă; format din linii geometrice trasate cu ajutorul unor instrumente speciale (linie, compas etc.) ♢ Desen… … Dicționar Român
curbiliniu — CURBILÍNIU, IE, curbilinii, adj. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. – Curb(ă) + linie (după fr. curviligne). Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 Curbiliniu ≠ rectiliniu Trimis de siveco,… … Dicționar Român
drept — DREPT, DREÁPTĂ, (A, B) drepţi, te, adj. (C) adv., (D) drepturi, s.n. (E) prep. a. adj. I. 1. Care merge de la un punct la altul fără ocol, fără abatere. ♢ Linie dreaptă (şi substantivat, f.) = linie care uneşte două puncte din spaţiu pe drumul… … Dicționar Român
rectilin — RECTILÍN, Ă adj. v. rectiliniu. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
rectitudine — RECTITÚDINE, rectitudini, s.f. (livr.) 1. Stare, calitate a unei linii drepte. 2. fig. Spirit de dreptate: sinceritate. – Din lat. rectitudo, inis, fr. rectitude. Trimis de IoanSoleriu, 02.07.2004. Sursa: DEX 98 rectitúdine s. f., g. d. art … Dicționar Român
